Vinul
Vinul
Vinul este o artă vie
Vinul e o poezie
Trebuie să-l știi cum să-l savurezi
E o amintire pe care în suflet o păstrezi
Distingem în vin inima celui drag,
Ce ne așteaptă cu nerăbdare în prag
Vinul este licoarea vieții eterne ce toți ne-o dorim
Tinerețea vinul ți-o oferă, hai la un pahar de vin, să uităm că îmbătrânim.
Avram Adriana Roxana
Vinul
Vinul este o băutură alcoolică obținută prin fermentarea strugurilor, fructul viței de vie.
Transformarea strugurilor în vin se numește vinificație. Studiul vinului este oenologia. Marea varietate de vinuri existente în lume se explică prin diferențele dintre teritorii, soiuri de struguri, metodele de vinificație și tipurile de maturare.
Astfel, există vinuri roșii, roze sau albe, dar și vinuri cu un nivel rezidual diferit de zahăr (sec sau dulce) sau o variantă efervescență (liniștit sau efervescent).
Viticultura s-a extins într-o mare parte a lumii și multe țări sunt producătoare de vin.
Conform definiției sale legale în Europa, vinul este produsul obținut exclusiv prin fermentația alcoolică, totală sau parțială, din struguri proaspeți, zdrobiți sau din must de struguri.
Sursă (https://ro.wikipedia.org/wiki/Vin)
Legenda viţei-de-vie
Una dintre legende îl prezintă pe Dionysos tânăr, mergând spre insula Naxos. Obosit din cauza drumului lung, se așeză pe o pajiște să se odihnească. La picioarele lui observă o plantă firavă necunoscută. Îi plăcu înfățișarea ei și la plecare o smulse, luând-o cu sine. Soarele ardea puternic și dogoarea ar fi putut păli planta smulsă. Voind s-o apere de arșită, Dionysos folosi un os de pasăre găsit pe drum, în care a introdus plantă firavă.
Ținută în mâna lui de zeu cu puteri supranaturale, planta a continuat să crească văzând cu ochii și osul de pasăre deveni tot mai neîncăpător. Dionysos găsi un os de leu în golul căruia puse osul de pasăre cu plantă cu tot. Planta crescu mereu, mai viguroasă și osul deveni și el neîncăpător. Mergând pe drum găsi o craniu de măgar și puse în ea planta, cu osul de pasăre și cu cel de leu la un loc. În sfârșit, ajungând la Naxos el sădi în pământ planta care era viță de vie. Acesta, crescu, făcând struguri minunați pe care Dionysos îl transforma în vin. I-a învățat și pe oameni să lucreze via și să bea vin.
Legenda spune că vinul din această viță căpătase însușirile celor trei receptacule în care crescuse și anume: cei ce au băut puțin din vinul oferit de zeu, la început au fost veseli și au ciripit ca păsărelele; cei care au băut mai mult au devenit bravi și puternici ca leul; iar cei ce au băut peste măsură au ajuns să ragă precum măgarii.
Sursă (https://vinul.ro/legenda-vinului.html)
Legenda grecească povestește despre faptul descoperirii viței de vie de către pastorul Estafilos, care, pornindu-se în căutarea oii rătăcite, a dat de ea mâncând frunze de viță de vie. Pastorul a strâns câteva fructe de pe pomușorul necunoscut și le-a dus stăpânului său Oinos, care a scurs sucul din ele. Cu timpul sucul devenea tot mai aromat și, în așa fel, a fost obținut vinul.
Vinul avea un rol important şi în Egiptul Antic, vase pline cu această băutură fiind reprezentate în picturile de pe pereţii mormintelor. Se pare că vinul făcea parte din „proviziile” care însoţeau persoana decedată pe lumea cealaltă. Resturi ale acestei băuturi au fost găsite în amforele din mormântul lui Tutankhamon. Centrul pentru obţinerea vinului se afla în Delta Nilului, iar obiceiul cultivării strugurilor se pare că a fost importat din Levant, în anii 3000 î.Hr.
Sursă (https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/vinul-sangele-zeilor )
O altă legendă spune că atunci când Dumnezeu a creat lumea, toţi copacii şi arbuştii se lăudau care e mai mare şi mai frumos, răsfăţându-şi spre soare coroanele de ramuri înverzite.
„Eu sunt regele arborilor, cu lemnul cel mai tare!” – zicea ștejarul.
„Şi eu sunt înalt, iar nucile mele delicioase!” – se mândrea nucul.
„Uitaţi, eu nu sunt mare că voi, dar Domnul m-a făcut tare frumos, cu flori roşii şi parfumate!” – se îngâmfa, dintre spini, trandafirul.
Cam în felul acesta se lăudau şi se certau tufele şi arborii. Numai sărmana viţă de vie era supărată, cu capul aplecat spre pământ, târându-se umilită prin ţărână:
„Vai de mine şi de mine, plângea mânjită de colb viţa de vie. Sfântul Dumnezeu nu mi-a dat mie nici tulpină tare, nici ramuri puternice, nici flori, nici poame frumoase. Nădăjduiesc să mă audă Dumnezeu şi să mă ajute…”
Auzindu-i tânguielile, Dumnezeu a trimis acolo un om de ispravă. Omul a zărit viţa de vie, cum stă slabă şi trântită la pământ, ca o jucărie în calea vântului. Milos, a agăţat viţa de trunchiul unui fag tânăr. Cârceii s-au încolăcit de copăcel, strugurii s-au copt şi îndulcit ca mierea. Viţa de vie a dat acelui om de ispravă ciorchini parfumaţi. Din struguri, ţăranul a făcut must, iar mustul s-a prefăcut în vin, care i-a îndulcit inima sălbatică. Astfel a fost răsplătit omul, care a ridicat din ţărâna bietului arbust. Stejarul şi ceilalţi arbori priveau ruşinaţi la viţa agăţătoare, încărcată de struguri. Cât erau ei de făloşi, stăteau goi de fructe, în timp ce viţa de vie era bătucită de struguri minunaţi şi delicioşi. Rodul viţei nu este altceva decât lăcrimarea lui Hristos, care se revarsă cu sfinţenie în paharul împărtăşaniei creştine.
Sursă (https://jurnalspiritual.eu/legenda-vitei-de-vie-pentru-cei-mici/ )
Istoria vinului
Vinul a fost folosit din cele mai vechi timpuri în practica religioasă, iar despre apariția lui s-au scris multe legende. Cele mai vechi dovezi legate de vin sunt înregistrate în zonele Caucazului, Mesopotamiei sau Egiptului, iar specialiștii spun că la început vița-de-vie a fost “sălbatică”, fiind domesticită ulterior.
Încercând să explice efectiv apariția acestei băuturi, arheologii și istoricii teoretizează că oamenii preistorici se urcau în copaci de unde adunau fructe dulci, pe care ulterior au început să le depoziteze. După câteva zile de la depozitare, apărea fermentația, iar sucul obținut se transforma cu timpul într-un vin primitiv, cu un conținut scăzut de alcool.
Zonele din sudul Caucazului, al Europei și al Orientului Mijlociu de azi sunt cele unde arheologii au găsit cele mai vechi dovezi ale vinului produs din struguri. Este vorba despre Georgia (aprox. 6000 î.Hr.), Iran (aprox. 5000 î.Hr.), Grecia (aprox. 4500 î.Hr.) sau Sicilia (aprox. 4000 î.Hr.). În acest sens, există dovezi și pentru un vin obținut din struguri fermentați, dar amestecați cu alte fructe în China care datează de acum 7000 - 5500 î.Hr.
Compoziția chimică a vinului
Compoziţia chimică a vinurilor variază în funcţie de numeroşi factori, care influenţează calitatea şi cantitatea strugurilor şi a vinurilor. Acești factori sunt:
- soi
- factori pedoclimatici,
- agrotehnici,procedee de obţinere şi conservare a vinurilor
Următorul tabel prezintă valorile tipice de concentrație ale componentelor principale ale vinului:
Component | % volum | % greutate | % moli | Note | |
H2O | 70-90 | 82-85,4 | 92,6-94,1 | Este componentul vinului cu cea mai mare concentrație | |
C2H5OH | 9-16 | 6,9-11,7 | 2,9-5,1 | Este produs în timpul fermentației alcoolice a zahărurilor prezente în struguri. Procentul său de volum corespunde conținutului de alcool | |
CH3CHO | 0,5-30 | 0,37-18,1 | 0,17-9,1 | Este un produs secundar al fermentației alcoolice | |
C3H8O3 | 0,32-1,19 | 0,37-1,38 | 0,08-0,3 | Este un produs secundar al fermentației alcoolice. Concentrația sa crește odată cu creșterea conținutului de alcool | |
C4H6O6 | 0,17-0,45 | 0,28-0,73 | 0,02-0,1 | Prezent în struguri | |
C3H6O3 | 0,08-0,33 | 0,09-0,37 | 0,02-0,08 | Produs prin fermentație malolactică | |
HOOCCH(OH)CH2COOH | 0-0,44 | 0-0,64 | 0-0,1 | Prezent în struguri |
Sursă (https://ro.wikipedia.org/wiki/Vin )
Clasificarea vinurilor
După culoare vinurile sunt grupate în:
- Vinuri albe
- Vinuri roșii
- Vinuri rosé
După aromă sunt:
- Nearomate
- Aromate
După conținutul de zaharuri ele se clasifică în:
Seci (maximum 4g/l zaharuri
Demiseci (4,1-12 g/l)
Demidulci (12,1-45 g/l
Dulci (45 g/l)
După tăria alcoolică pot fi:
- ,,Slabe ‘’
- ,,Tari’’
În funcție de modul de comportare la consum se disting:
- Vinuri liniștite
- Vinuri efervescente (care degajă bule de gaz carbonic)
După gradul de oxidare ele se pot grupa în:
- Vinuri de tip reductiv
- Vinuri de tip oxidativ
În funcție de proveniența alcoolului etilic, vinurile liniștite (line) din soiuri de struguri europene și din soiuri de struguri de hibrizi se disting în 2 categorii:
- naturale: sunt integral naturale și obținute doar pe cale a fermentației alcoolice, conțin alcool etilic de proveniență exclusiv endogenă (naturală);
- speciale: sunt obținute din struguri, mustuială, must sau vinuri brute prin îmbinarea fermentației alcoolice și alcolizării suplimentare cu aplicarea unor procedee tehnologice speciale autorizate, care le atribuie proprietăți specifice, vinurile efervescente sunt divizate în funcție de originea dioxidului de carbon în 4 categorii, și anume:
- spumante: sunt autosaturate cu dioxid de carbon exclusiv de origine endogenă, obținut prin fermentația alcoolică secundară a vinurilor brute, în care prealabil este introdusă licoarea de tiraj (soluție de zahăr), la sticlă, în rezervoare sau în sisteme de rezervoare, care dezvoltă în sticlele în care sunt îmbuteliate ca produse finite o presiune de cel puțin 3,0 bari la temperatura de 20°C, cu concentrația alcoolică dobândită de cel puțin 6% în volum și concentrația alcoolică totală de cel puțin 9,5% în volum;
- petiante: sunt autosaturate cu dioxid de carbon de origine endogenă, obținut prin fermentația malo-lactică sau fermentația alcoolică a zahărului remanent, care dezvoltă în sticlele în care sunt îmbuteliate ca produse finite o presiune cuprinsă între 1,0 și 2,5 bari la temperatura de 20°C, cu concentrație alcolică dobândită de cel puțin 7% în volume și concentrație alcoolică totală de cel puțin 9% în volume;
- perlante (frizante): sunt saturate cu dioxid de carbon de origine, total sau parțial, exogenă care dezvoltă în sticlele în care sunt îmbuteliate ca produse finite o presiune cuprinsă între 1,0 și 2,5 bari la temperatura de 20°C, cu concentrația alcoolică dobândită de cel puțin 7% în volume și concentrația alcoolică totală de cel puțin 9% în volume;
- spumoase (gazate) : sunt saturate cu dioxid de carbon de origine exclusiv exogenă gazificat sau lichefiat prin impregnarea lui în vinurile deja tratate definitiv în butelii, rezervoare ermetice, care dezvoltă în sticlele în care sunt îmbuteliate ca produs finit o presiune de cel puțin 3,0 bari la temperatura de 20°C, cu concentrația alcoolică totală de cel puțin 9% în volume;
Sursă (https://ro.wikipedia.org/wiki/Vin )
Comentarii
Trimiteți un comentariu