Brăduțul și omulețul de zăpadă
Brăduțul și omulețul de zăpadă Avram Adriana Roxana Într-un ținut îndepărtat, Unde totul în jur a înghețat, Omulețul de zăpadă Cu un brăduleț s-a împritenit, La joacă ei au pornit, Se jucau și colindau, Alături de fulgi ei dansau... Omulețul de zăpadă de brăduleț s-a apropiat, Și l-a întrebat: De ce ești așa luminat? Cu ce hăinuțe te-ai îmbrăcat? Brădulețul de crenguțe s-a împiedicat, Cu glas duios a cântat: Sunt un brăduleț împodobit, Sunt cel mai fericit! Cu globulețe îmbrăcat, De instalații luminat, Un omuleț de zăpadă am întâlnit Tra la, la, la, la, sunt cel mai fericit, Prin zăpadă alergăm, Cu fulgi de nea noi ne jucăm, Toată ziua ne distrăm... Un colind noi vă cântăm. Iar tu omulețule de gheață Cine ți-a dat viață? De ce ești așa rotund? Lasă-mă să îți răspund Crăiasa zăpezii mi-a dat viață Sunt un omuleț de zăpadă, Vin copii să mă vadă, Am o căciulă verziue, Ține loc de pălărie, În loc de ochi doi năsturei Și la vestuță încă trei... Un năsuc portocaliu, Sunt tare hazliu Cu un
