Ipostaze Savu Popa

 

În lumea creativității misterioase și fascinante a poetului  Savu Popa 

Dragi cititori, astăzi vreau să pășiți în lumea creativității fascinante și misterioase a poetului Savu Popa. 

Profesor de limba şi literatura română, un exemplu de talent și creativitate, poetul Savu Popa ne introduce în universul său poetic prin lucrarea sa ,,Ipostaze."

Cartea cuprinde o colecție impresionantă de poezii și poeme în proză, oferind cititorului ocazia de a se aventura în sfera fascinantă a creativității sale.

În continuare vă voi prezenta o scurtă bibliografie despre autor.

Bibliografie 

Savu Popa 

(1991)

Ocupația: Profesor de Limba şi literatura română, student doctorand în cadrul  Școlii Doctorale de Litere, Științe, Umaniste și Aplicate a Universității de Medicină, Farmacie și Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, cu o teză despre teatralitate și inaparent în poezia optzecistă.

Activitate literară

Debut în poezie, în anul 2004, în revista Euphorion, din Sibiu.

Debut în volum, în anul 2017: Ipostaze, Editura Paralela 45, din Piteşti. În 2018 a publicat al doilea volum de versuri, la editura Cartea Românească, intitulat Noaptea mea de insomnie.

Apariții în revistele: Euphorion, România literară, Banchetul, Ateneu, Familia, Tribuna, Sintagme literare, Actualitatea literară, Discobolul, Noise Poetry, Literomania, Liternautica, O mie de semne, Opt motive, Bucovina Literară, La Mongolu, Avalon, Argeș, Alternanțe, Literadura, Cervantes, Prăvălia culturală, Algoritm literar, Ramuri.

Aceste realizări atestă nu doar talentul și dăruirea poetului, ci și impactul fermecător pe care poeziile sale le exercită asupra cititorilor.

Ipostaze 

Savu Popa 

În poezia ,,De ziua fotografiei, o fotografie", îmi place cum îmbini elementele familiare cu un sentiment de călătorie cosmică. În acest poem m-a cucerit metafora: ,,strada vibra ca o navă spațială" și mi-a plăcut foarte mult personificarea: ,,găurile negre  din univers."

Un alt poem care m-a cucerit e poemul în proză intitulat ,,Păpușile din vată pe băț."
În acest poem mi-a plăcut cum ai descris viața unui om simplu care practica doua meserii: ,,Ziua, vânzător de vată pe băț, seara vizitiu. " 
Ziua era un simplu vânzător, un om harnic care se dedica meseriei sale cu multă atenție fără să fie o clipă rușinat de ceea ce face, era pasionat și o făcea din plăcere:
,,un om micuț de statură, care purta un costum alb, tot timpul, o bonetă de marinar și vindea vată pe băț."
Ai pictat în versuri pasiunea lui pentru această meserie și ai dat viață prin imagini vizuale, unui personaj misterios, creativ și fascinat: ,,Seara era mândru de două ori. O dată că dusese în stațiune, foarte multă lume bună, fiind lăudat pentru modul în care conducea trăsura, apoi, toată lumea spunea ce vată bună, aromată se găsește la Ocna."
Prin metafora: ,,cea mai gustoasă, pufoasă vată roz" ai dat culoare și viață personajului și meseriei lui, l-ai transformat dintr-un simplu vânzător de vată pe băț, într-un maestrul al dulciurilor.
Prin versul: ,,păpușarul manevrând păpușile din vată pe băț" îi atribui personajului abilități fantastice, creative și imaginare.
Poemul în proză capătă o notă de tristețe, melancolie și de recunoștință prin versul: ,,Când a murit, s-a strâns aproape tot orașul acasă la el." 
Prin compararea norilor cu  vata pe băț evidențiezi o tristețe pe care o transformi într-o amărăciune profundă. Norii sunt personificați întrucât li se atribuie o culoare și o textură specifică, precum și o calitate umană, aceea de a fi amari. 

Un alt poem care mi-a plăcut foarte mult e ,,Fotograful umbrelor."  Poemul e plin de imagini și senzații puternice. Mi-a plăcut foarte mult cum ai descris întâlnirea neașteptată cu amintiri vechi și cu fotografii, care reînvie trecutul. Ai redat în acest poem o nostalgie și o melancolie atunci când ai descris fotografiile găsite prin versul profund: ,,aveau un parfum al cutiilor de carton, adevăratul parfum al amintirilor –cel de cutie de carton de la fabrica de cuțite."

De asemenea sunt  prezentate detalii vizuale și senzoriale puternice cum ar fi marginile zimțate ale fotografiilor: ,,am dat peste niște fotografii vechi de ale tale''/

,,cu marginile zimțate, aveau un parfum al cutiilor de carton" / ,,dacă ai zâmbit a fost pentru că ai simțit furnicătura pe șira spinării."

Este interesantă și prezentarea fotografului și a aparatului vintage care adaugă o notă de farmec și mister poemului: ,,Începea povestea despre fotograful Ionac, un tip bondoc, mereu îmbrăcat cu pantaloni cu bretele, purtând același aparat foto Kodak vintage."

Aș putea spune că textul are un puternic element nostalgic și o amintire a trecutului.

Îmi place mult metafora: ,,parfum al amintirilor."  Această metaforă compară mirosul fotografiilor vechi cu mirosul cutiilor de carton de la fabrica de cuțite.

De asemenea m-a cucerit modul în care ai descris în detaliu atelierul și activitatea fotografului și în special schimbarea lui de la fotografierea oamenilor la fotografierea umbrelor.

Atmosferă descrisă este întunecată, dar plină de mirosuri distincte și senzații palpabile: ,,Înăuntru, cald, puțin întunecat, o atmosferă de placentă, unde puteai inspira mirosul prafului de pe borcanele de castraveți sau cel al lemnului. Mirosul de fotografie era cel de animal în somn."

Fotograful pare să se concentreze pe fotografia umbrelor și a momentelor melancolice și încărcate emoțional, cum ar fi ,,umbre dese, ce se topeau în lumina vreunui soare mai puternic" / ,,a ploii, a străzilor pustii, a copacilor care rămâneau goi" / ,,cele mai triste poze, rămâneau acelea în care el fotografia umbra unui om tăcut. "

Această schimbare de la fotografierea  oamenilor la fotografierea umbrelor, adaugă o notă interesantă de reflexie și nostalgie în poem.

Personificarea ,,umbre dese, care se topeau în lumina soarelui" oferă caracteristici umane ,,umbrelor" , precum topirea în fața soarelui, sugerând vulnerabilitate sau slăbiciune.

Folosirea umbrei pentru a ilustra tristețea pare să fie un element central al poemului.

Există o tristețe profundă în fotografia umbrelor unui om tăcut, descriind umbra ca o haină șifonată rău de tot: ,,Cele mai triste poze, rămâneau acelea în care el fotografia umbra unui om tăcut. Umbra unui asemenea om ca o haină șifonată rău de tot."

Această imagine este puternică și nostalgică sugerând o stare interioară mohorâtă.

De asemenea, fotografierea umbrelor înserării, care răceau apa și făceau sarea să arate că nisipul umed, cleios, adaugă un alt strat de simbolism și emoție.

Metaforele ,,din cerul care la atingere e un film proaspăt  developat" și ,,Dumnezeul fotografiilor",  sugerează că cerul are o puritate și o claritatea asemănătoare cu un film proaspăt developat, și aduce în prim-plan ideea de frumusețe și de perfecțiune, completată de imaginea lui Dumnezeu privind lumea cu ochii unui fotograf, care aduce o senzație puternică de observație și conștientizare asupra lumii înconjurătoare.

În final, descrierea ultimei poze fiind: ,,ultima lui poză ar fi putut fi umbra trenului în gară, într-o după-amiază de primăvară" , creează o imagine puternică a plecării și a absenței.

Având în vedere aceste aspecte, poemul e  plin de metafore puternice și imagini vizuale, sugerând tristețe, nostalgie și observația atentă asupra lumii din jur.

Un alt poem care mi-a placut și m-a amuzat este ,,Un braț de fân."
M-au amuzat foarte mult versurile:
,,Sasul când intră începe să strige tare de tot. Bună ziua, aveți fân? Am nevoie de două brațe. Femeia urla și ea. Duceți-vă în grajd și luați, vin eu minteni. Mulțam fain! Dar de ce urlați așe! Poi o zis Stan că nu auziți bine! Dar și dumneata cam urli! Poi Stan a zis despre dumneata, străine, că ești surd de-a binelea! Puiul Stanii era în curte, râdea în hohote de bieții oamenii care urlau, mai că sculau toată ulița. "
Mi-a plăcut umorul din acest poem.
De asemenea îmi place metafora: ,,Când râdea, el îi sclipeau dinții ca nisipul văzut prin sticla unei clepsidre." Această metaforă sugerează o imagine clară a strălucirii și luminozității dinților și oferă cititorului o imagine vizuală și senzorială intensă. 

Ultimul poem care mi-a plăcut este ,,Apa ploii nu e apă." 
Poemul este profund și emoționat, reflectând asupra misterului  ploii și a impactului ei asupra individului.
Explorezi diverse aspecte ale ploii, de la senzația fizică a picăturilor care cad pe piele, până la emoțiile și simbolurile pe care le trezește.
De asemenea sugerezi că ploaia poate fi atât o sursă de melancolie și nesiguranță, cât și o ocazie de curățare și regenerare.
Poemul exprimă o gamă largă de sentimente, de la bucurie și speranță la tristețe și melancolie, oferind o perspectivă complexă asupra relației dintre individ și natură.
Prin intermediul metaforelor și a imaginilor bogate, transmiți o gamă largă de emoții și stări, invitând cititorul să se gândească la modul în care ploaia poate influența trăirile noastre interioare.
Versul ,,fug de ploaie, la propriu și la figurat" adaugă o notă de dramatism și intensitate, sugerând că teama ploii poate fii copleșitoare sau obositoare pentru unii oameni.
Îmi place cum alinți ploaia prin metafora: ,,lipicioasă ca un melc" și prin personificarea ,,cum se joacă ea."
Prin asocierea ploii cu absența bărbatului, se transmite o emoție și o stare de singurătate și melancolie.
Prin personificarea ,,veselia ploii", exprimi bucuria și fericirea pe care o poate aduce ploaia.
Compararea dintre apa ploii și sudoarea:
,,Apa ploii nu e apă. Apa ploii e sudoare", sugerează o legătură între elementele naturii și trăirile interioare ale omului.
Versul ,,Ascultând cu sufletul la gură pulsul întunericului" aduce o atmosferă misterioasă și intensă poemului.
Ideea de a asculta pulsul întunericului poate fi interpretată ca o exploatare profundă sensibilă a propriilor stări și a lumii înconjurătoare.
Mi-a plăcut foarte mult acest poem pentru că ai pictat o imagine emoționată,  puternică și captivantă.
Poemul impresionează prin complexitatea sa emoțională.
Mă bucur că te-am descoperit și că am reușit să îți citesc cartea.
Ești o carte deschisă plină de mister și emoție.
În această carte cu poezii intitulată Ipostaze, poetul Savu Popa, promite o călătorie literară captivantă, misterioasă și emoționantă.
Vă invit să citiți cartea și să descoperiți singuri această călătorie misterioasă și captivantă.
Vă urez lectură plăcută și să vă bucurați de experiența lecturii.

,,Un scriitor nu-si alege temele, temele il aleg pe el."- Mario Vargas Llosa