Umbrele din conac

 

Umbrele din conac 

Regia: Melania Aștilean

Astăzi vreau să împărtășesc cu voi un vis îndeplinit.  În luna iunie m-am înscris la cursul de actorie și film. Cursul a avut loc în Cluj-Napoca, la Urania Place,  pe strada Horea nr. 4, susținut de actrița, Melania Aștilean.  Durata cursului e de două luni, o dată pe săptămână, luni de la ora 19 până la 22. 

Anul trecut am absolvit tot la Cluj la Urania Place, cursul de actorie și improvizație și am aflat că se va ține și cursul de actorie și film și am decis să mă înscriu.  Mi-am dorit foarte mult să joc într-un film și am fost curioasă care este diferența dintre teatru și film. 

La film mi se pare totul mai natural și mai ușor.  Sunt fericită pentru că mi-am revăzut cele două colege care au fost  înscrise și ele la cursul de actorie și improvizație. 

Aici am cunoscut oamenii minunați și frumoși și sper să legăm o prietenie frumoasă. 

În primele ore de curs am făcut jocuri de improvizație și ne-am prezentat fiecare pentru a ne cunoaște mai bine. Am cunoscut oamenii simpli, talentați și cu suflet frumos. 

Prima scenă din film s-a filmat în Pădurea Hoia. Ajunși acolo ne-am pregătit pentru filmări. A fost o provocare pentru toți și am rămas cu o amintire plăcută dar și cu o amintire mai puțin plăcută pentru că atunci când am ajuns acasă eram plină de bube pe picioare. Cred că m-a înțepat ceva sau m-am atins de vreo buriană și poate am făcut alergie. Dar important e că mi-a trecut.  

De asemenea era și mai interesant dacă ne ducea pe un platou de filmare pentru a cunoaște actori și regizori și pentru a trăi o experiență unică. Îmi plăcea dacă erau și actori alături de noi la filmări. Aș recomanda pe viitor să fie producția mai mare și să se ofere mai multe echipamente pentru filmare. 

Dacă sunteți curioși să vedeți ce am realizat, vă așteptăm cu drag, pe dată de 29.07.2024 ora 20, (luni) la Urania Place, pe strada Horea nr. 4, Cluj-Napoca. 

Vă doresc, vizionare plăcută! 

,,Actoria este cea mai spirituală dintre profesii pentru simplul motiv că actorul trebuie să se afle într-o stare paradoxală: el s-a identificat cu personajul pe care îl interpretează, dar cu toate acestea a rămas un privitor. " - Osho