Selfie - Marcel Vișa

În lumea dramatică a lui Marcel Vișa 

Selfie 

Bună dragi cititori, știu că a trecut mult timp de când nu am mai postat pe blog, dar astăzi m-am gândit să revin din nou.
Îmi cer scuze că am lipsit atâta timp.
Astăzi vreau să vă fac cunoștință cu un scriitor pe care l-am cunoscut de ceva vreme la un Recital muzical, care a avut loc la Cugir, la Centrul Cultural.
Mă bucur că l-am descoperit și îi mulțumesc pentru că mi-a dat curaj să cred în talentul meu și îi sunt recunoscătoare pentru că mă ajută să evoluez.
Datorită lui fac parte din Cenaclul Art.
Vreau să pășiți în lumea lui dramatică și nostalgică și de aceea astăzi vreau să vă prezint cartea cu poezii ,,Selfie" scrisă de poetul Marcel Vișa.
În continuare am să vă prezint câteva date despre autor.

Biografie

Marcel Vișa

S-a născut în orașul Abrud pe data de 19.12.1983
A urmat liceul HCC din localitate.În prezent locuiește în Alba Iulia.
Scrie poezie de la vârsta de 14 ani, cu pauze îndelungi, iar în 2017 a debutat cu volumul de poeme intitulat „Dumnelike”, la prestigioasa editură Cartea Românească.
Înainte de apariția cărții, a publicat în majoritatea revistelor literare importante din țară, reviste ca România Literară, Familia, Steaua sau Discobolul au găzduit versurile lui.
O bună parte a activității lui literare se regăsește pe site-urile de profil, mai ales în cadrul cenaclului online Qpoem din care face parte din 2016.
În septembrie 2017, la propunerea poetului și profesorului universitar Aurel Pantea directorul filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România ( poet laureat al premiului Eminescu pe 2017), a participat la maratonul de poezie organizat de Uniunea Scriitorilor din România la casa de creație de la Neptun. Juriul compus din cei mai importanți critici literari și poeți ai momentului: Nicolae Manolescu (președintele U.S.R), Simona Vasilache, Daniel Cristea-Enache, Ioan Es Pop, Mircea Mihăieș, Nicolae Prelipceanu, Răzvan Voncu au decis ca unul dintre premiile maratonului să îi revină lui Marcel Vișa.
În noiembrie 2017 a participat, la invitația Institutului Cultural Român, la Târgul Internațional de Carte TUYAP de la Istanbul, unde a citit din poemele sale alături de alți trei scriitori români invitați.
Lansarea volumului Dumnelike a avut loc în cadrul Târgului de Carte Internațional GAUDEAMUS, care s-a desfășurat la București în luna noiembrie 2017, în pavilionul Romexpo. Prezentarea volumului a fost făcută de către criticul literar Daniel Cristea-Enache și poetul Călin Vlasie, directorul editurii Cartea Românească.
La începutul anului 2018 a fost nominalizat pe lista scurtă a premiul Eminescu “Opus Primum”.

Pe 15 ianuarie 2018, la Botoșani, în cadrul Galei Premiilor Eminescu, i-a fost decernat premiul editurii Cartea Românească pentru debut în poezie.
A fost nominalizat la premiile USR pe anul 2018.
A obținut premiul pentru debut al filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România.

,,Scriitorul este regele Cuvintelor."- Mihai Cucereavii 

Selfie 

Marcel Vișa 

Când am deschis pentru prima dată cartea, am descoperit alt om, un scriitor nostalgic, dramatic, trist, cu o inimă blândă și tulburătoare. Eu te cunosc ca fiind un tip glumeț, miștocar, și uneori enervant, dar ești simpatic.
În primul rând vreau să menționez că îmi place foarte mult coperta pentru că e elegantă și simplă. 

Când am început să citesc fiecare poezie în parte, versurile curgeau lin și parcă mă învăluiau într-o emoție profundă, dar în aceelași timp am simțit cum tristețea cuprindea versurile într-o melodie.

Prin versurile tale, tu scriitor nostalgic ți-ai deschis sufletul în fața cititorilor.
Vreau să fiu sinceră și să îți spun că sunt și poezii pe care nu le-am înțeles și mi s-au părut foarte triste și prea dramatice.
Unele chiar mi-au dat dureri de cap.
Ai un stil unic și greu de înțeles. Ești unic!
În primul capitol Febra, m-au cucerit poemele:
,,Tata se pregătește să moară",  ,,Ninge"  și poemul ,,Tocilar".
Din poemul ,,Tata se pregătea să moară " îmi plac versurile: ,,Flăcările iscate îi mistuie cuvintele" / ,,În liniștea camerei disting fâșâitul de aripi al păsărilor / frecându-se de acoperiș" . Din a doua strofă îmi place foarte mult versul: ,,flăcările se întind, îi cerșesc ajutorul".
Iar din poemul ,,Ninge" mi-au rămas întipărite în minte versurile: ,,În salonul metalic țipă arcurile saltelei / înfipte în carnea zilei."
,,Oamenii lasă în urmă străzile măturate de pașii lor atenți." / ,,Adun dimineți ce se ascund după ziduri" / ,,În salon, timpul face implozie."
Nici poemul ,,Tocilar" nu a trecut neobservat. Din acest poem îmi plac versurile: ,,Degetele ei apasă în somn clape invizibile." / ,,iar eu iubesc lumea până la os." 

Din al doilea capitol Valea Mor(ț)ilor, mi-au atras atenția poemele: ,,Adorm la TV"  și  ,,Seara pe deal" (tabăra de pocăiți).
Nu mi-a plăcut poezia ,,Zlatna '90."

Din poemul ,,Adorm la TV" , îmi plac versurile: ,,Fruntea mi se lipește de ecranul tulbure."  / ,,Alerg pe câmpiile de sticlă." /
,,Luna își izbește violent razele în geamul mat al ferestrei, /devine gelatinos, tulbure."

În poemul ,,Zlatna '90", versurile mi se par prea lungi și sumbre pentru că vorbești mult despre moarte și nu îmi place versul: ,,le bag pula în gură la toți, apoi plânge de nervi." E vulgar. De asemenea nu înțeleg versurile combinate cu alte cuvinte din altă limbă. Atunci când citesc o poezie în limba română, nu îmi place să văd și cuvinte împrumutate din altă limbă. Poate nu le înțeleg eu, nu o lua personal.

Din capitolul trei, zBucium, îmi plac poemele:

Întoarcerea
S-a terminat pălinca
M-am născut mereu în același loc
Nu mi-a plăcut poemul ,,Veatza la tzară".
În poemul ,,Întoarcerea" îmi place cum ai pictat în versuri, viața la sat și amintirea copilăriei.  Versurile care îmi plac foarte mult sunt: ,,Vulpile sapă vizuini adânci în beciurile caselor părăsite, "/ ,,Scâncetul puilor nou-născuți răzbate prin podele."
,,Supraviețuitor al iernilor sălbatice, " /
,,Îl punem pe drumuri pe bătrânul poștaș. Iubirea noastră i-a distrus încheieturile, ligamentele, i-a uzat nervii și oasele,
mai mult decât ne-a distrus nouă sufletul
această relație la distanță."

Din aceste versuri profunde a ieșit la suprafață nu numai dramatismul ci și romantismul din sufletul tău.

Iar din poemul ,,S-a terminat pălinca" îmi place strofa:

,,E insuportabil să rămâi treaz într-un loc infestat de nostalgie.
Porțile au întipărite amprentele celor plecați.
Pădurea înghite locurile cunoscute.
Iarba e rea, pământul dușmănos, ploile te țin captiv
între pereții care înaintează unul într-altul. "

Din poemul ,,M-am născut mereu în același loc" , îmi place mult versul: ,,Vântul mi-a cântat, m-a legănat, împreună cu umbrele."

Poemul ,,Veatza la tzară"  nu îmi place pentru că ai folosit prescurtări în poezie și nu îmi place versul: ,,ke te kkt e veatza fără tine, mesaj la foc automat." 

Și am ajuns și la capitolul patru: Stol de drone deasupra parcului.
Din acest capitol îmi plac poemele:
Valentine's Day
Purta șosete negre în picioare
Rictus
Vara asta
Piesa lipsă
Când ne-am despărțit
DMT
Azi nu s-a întâmplat nimic
Octombrie

Din poemul ,,Valentine's day" îmi plac mult versurile:
,,Vine Valentine's day, dar eu iubesc noaptea.
Zilele mi le petrec pe canapea, apatic, "

,,Seara, sticlele se desfac singure,
luminile orașului se reflectă în paharele uitate pe balcon."

,,Nu sunt așa cum crezi, iar dacă m-ai urî o clipă ai fi mai sinceră
decât atunci când spui un te iubesc marinăresc."

M-a emoționat foarte mult poemul

 ,,Purta șosete negre în picioare." 

În acest poem ai descris realitatea dură, nepăsarea oamenilor și a unor medici, diferențele care se fac între oameni, chiar dacă în fața lui Dumnezeu toți suntem egali.

Versurile care m-au emoționat cel mai mult sunt:
,,Un bătrânel pe banca din fața spitalului de urgență.
Îl băga în seamă doar muștele care se așază, în roiuri,
pe picioarele descărcate."

Sunt  profunde și aceste versuri:
,,S-a rușinat de propria lui suferință și a acoperit-o ,
nu voia să deranjeze pe nimeni, "

,,Hei sunt tot aici, iar nepăsarea voastră mă ucide."

Din poemul ,,Rictus" îmi plac versurile:
,,M-ai mințit din clipa în care ai apărut cu gene false la prima întâlnire.
Râzi tu, râzi, dar nu e râsul tău, ci al emoticoanelor."

Și poemul ,,Vara asta" îmi place. Îmi plac foarte mult versurile:
,,Praful se ridică precum o cupolă deasupra orașului, "

,,Mieunatul ei se aude pe Marte."

Din poemul ,,Piesă lipsă" m-au cucerit versurile:
,,Mi-aș face perfuzii cu sărutul tău
să-l port cu mine pretutindeni."
,,Sunt zile întregi de când,
pierdut cu ochii în tavan, fixez liniștea în piuneze, "

,,iar chipul tău se topește în tavan ca o zăpadă târzie."

Un alt poem care îmi place mult e ,,Când ne-am despărțit."
Îmi plac mult versurile din prima strofă:
,,Am împrumutat senzația frunzelor
care se desprind de copaci.
Cădere în gol, necunoscut.
M-am lovit, zile în șir de ramuri."

,,Nori grei și ploi cotropesc spațiul dintre noi."

Nu mi-a prea plăcut poezia ,,Frère, souviens-toi qui'il faut mourir."
Versurile sunt prea lungi și nu am prea înțeles limbajul.

Un alt poem care mi-a plăcut e ,,DMT"

Îmi place mult prima strofă:
,,Ce ai pus în note?
Când degetele îți ating clapele,
ale mele se mișcă, imperceptibil, în aer,
ating paravanul dintre lumi."

Și versul: ,,Privesc prin gaura cheii cum te dezbraci de forme."

În poemul  ,,Azi nu s-a întâmplat nimic"
mi-au plăcut versurile:

,,Doar cerul și-a schimbat de câteva ori culoarea.
Ai fost tăcută precum o catedrală în miez de noapte."

Din poemul ,,Octombrie" îmi plac versurile:
,,Păsările călătoare au țipat toată noaptea,
purtând degeaba cu ele semințele vindecării.
I-al de unde nu-i,
corpul tău e liniștea care fumegă în cuiburi părăsite."

Și în sfârșit am ajuns și la capitolul cinci, intitulat ,,Despre morți, numai de bine."

Sincer să fiu când am citit titlul capitolului, mi s-a făcut pielea de găină. E sumbru, trist, și prea întunecat.
Mi s-au părut triste poeziile. Nu pot să spun că e copitolul meu preferat. E profund dar e prea sumbru, prea trist...
Cred că în acest capitol ai pictat în versuri partea ta întunecată.
Din acest capitol mi-a plăcut poemul ,,Underground."

Din acest poem îmi plac mult versurile:
,,O mină de praf e orașul."

,,Mă ia de mână, pornim agale spre casă.
O călătorie între anotimpuri.
Iarba e înaltă până la cer, păsările cântă.
S-a pornit o furtună planturoasă de frunze galbene.
Ultima ploaie ne-a ajuns din urmă.
Necăjit sunt că ne-a prins toamna pe drumuri."

Mă bucur că te-am descoperit, și scuze că ți-am scris romane, tu m-ai provocat să îți spun care sunt poeziile care îmi plac cel mai mult. M-a luat valul și am scris prea mult...
Sunt fericită că am reușit să îți citesc cartea. Felicitări!
Ești o explozie de sentimente! Ieși din întunericul tău, la lumină!

Vă invit să întrați și voi în lumea dramatică și nostalgică a lui Marcel Vișa și vă recomand cu drag să citiți Selfie.
O zi frumoasă și liniștită vă doresc!

,,Scrie ca să păstrezi florile gândului tău, pe care altfel le ia vântul." - Nicolae Iorga

,,Scriitorii sunt răni sângerânde ale culturii."  Costel Zăgan